x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Vi se întâmplă des să vă întrebaţi: "De unde-l cunosc eu p-ăsta?". Aţi putea suferi de prosopagnozie.

Vi se întâmplă des să vă întrebaţi: "De unde-l cunosc eu p-ăsta?". Aţi putea suferi de prosopagnozie.

de Agerpres    |    21 Iun 2011   •   11:06

Omul de afaceri milionar Duncan Bannatyne le-a marturisit la inceputul anului celor 350.000 de prieteni ai sai de pe reteaua sociala Twitter ca sufera de prosopagnozie sau “orbire faciala' - o afectiune care ii face pe cei ce sufera de ea sa aiba probleme in identificarea propriilor prieteni sau membri de familie, informeaza The Guardian in editia de luni.

Prosopagnozia este mai frecventa decat pare la prima vedere. Potrivit lui Sarah Bate, profesor de psihologie la Universitatea Bournemouth, care si-a dedicat cariera cercetarii acestei afectiuni, cercetarea medicala din ultimii 10 ani a aruncat o lumina noua asupra prosopagnoziei.

“Un studiu a sugerat ca 2,5% din populatie ar putea avea prosopagnozie de dezvoltare', a explicat Bate. “Chiar daca este o supraestimare, mii de oameni din Marea Britanie ar suferi de aceasta afectiune'', a adaugat ea.

''Orbirea faciala'' afecteaza in moduri diferite, variind de la dificultati in a pune un nume unei cunostinte pana la nerecunoasterea propriilor copii care ies de la scoala - sau a propriilor fete in fotografii. Prosopagnozicii ar putea avea, de asemenea, dificultati cu problemele conexe, cum ar fi identificarea expresiei emotionale a altor persoane, sau aprecierea varstei sau genului dupa chip.

Bate este interesata in mod deosebit daca afectiunea este ereditara si fiziologica, mai degraba decat psihologica, asa cum a fost considerata de multi anterior. In opinia sa, cazurile se incadreaza in doua categorii: prosopagnozia de dezvoltare - persoanele care nu au reusit sa dezvolte procesele de recunoastere normala a figurii din nastere - si prosopagnozia dobandita - persoanele care sufera, de exemplu, leziuni ale creierului dupa un atac cerebral.

In timp ce la unii suferinzi se creeaza stari de stanjeneala ocazionale, la altii sunt afectate aptitudinea sociala si optiunile privind locul de munca. “S-ar putea retrage de la evenimente sociale si munci in locuri de munca care evita necesitatea interactiunii fata in fata cu colegii si clientii', spune Bate, precizand: “Afectiunea poate provoca o mare anxietate si chiar depresie''.

Potrivit lui Bate, unele persoane “dezvolta strategii compensatorii elaborate care ii ajuta sa recunoasca oamenii''. Profesorii, de exemplu, concep planuri de asezare in clasa. Altii devin foarte abili in recunoasterea oamenilor dupa repere nefaciale, cum ar fi mersul, coafura sau imbracamintea - sau chiar informandu-si colegii, familia si prietenii si cerandu-le sa se prezinte de fiecare data cand se intalnesc.
Dornica sa afle mai multe despre diferitele tipuri de ''orbire faciala'', Bate si-a dat seama ca trebuie sa gaseasca o modalitate de a construi un grup mare de participanti la cercetare si s-a folosit de Internet pentru a lansa prosopagnosiaresearch.org, un site conceput pentru a informa publicul si a recruta candidati pentru cercetare. Site-ul gazduieste un test online in care participantilor le sunt prezentate 20 de figuri masculine iar apoi li se cere in mod repetat sa le identifice din trei. Aproape 4.000 de oameni din intreaga lume au facut acest test pana acum, iar peste 300 s-au inscris sa participe la cercetare.
Bate lucreaza si cu cercetatori in genetica pentru a testa familii de prosopagnozici si a examina legaturile. ''Urmatorul pas este de a preleva mostre de ADN de la fiecare'', spune ea.

Constatarile timpurii arata ca afectiunea “se intalneste in unele familii in timp ce unele persoane sufera de aceasta stare desi nu exista o conexiune familiala evidenta. Este important sa se inteleaga diferitele cauze si subtipuri pentru a dezvolta tehnici de tratament adecvate si a depista prosopagnozia si deficientele conexe la copii', explica Bate.

''Cunoscand anticipat care copii sunt expusi riscului de a dezvolta afectiunea si gama de dificultati cu care s-ar putea confrunta, am avea o sansa mult mai mare de a reduce cu succes aceste dificultati'', a mai afirmat cercetatoarea.

×