Stăpînul mierii şi sucurilor eco

S-a apucat de apicultură de nevoie, pentru a-şi suplimenta veniturile, şi a ajuns unul dintre cei mai mari exportatori de miere naturală şi ecologică din România.

S-a apucat de apicultură de nevoie, pentru a-şi suplimenta veniturile, şi a ajuns unul dintre cei mai mari exportatori de miere naturală şi ecologică din România.

Traian Dobre, din Băicoi, judeţul Prahova, nu o să încerce să te vrăjească prin faptul că s-a apucat de apicultură din pasiune. Omul recunoaşte pe un ton apăsat că a intrat în 1992 în industria apiculturii pentru că nu îi ajungeau veniturile. “A trebuit să îmi suplimentez salariul cu ceva. Pentru că am anumite afecţiuni, nu pot să dau cu sapa. Iar creşterea animalelor mi-ar fi mîncat prea mult timp. Aşa că albina a fost cea mai potrivită soluţie”, povesteşte patronul firmei Tremot Dobre şi Fiii. O soluţie care l-a adus acum în topul celor mai mari exportatori de miere din România.

Un mod de viaţă

În 1995 s-a hotărît să încerce şi drumuri mai puţin bătute... A fost printre primii apicultori care au trecut şi la producţia ecologică. “Noi oricum îmbrăţişasem în familie acest mod de alimentaţie de ceva vreme. Produsele pe care le consumăm acasă sînt în proporţie de 90% ecologice. Eu cumpăr doar peşte, în nici un caz salam, mezeluri sau alte preparate din carne. Preferăm să ne creştem găini în gopodărie în mod ecologic şi vacile pentru lapte la fel şi să consumăm produse numai de la ele”, spune Dobre.

Exportul e de bază

SC Tremot Dobre şi Fiii a ajuns să producă în prezent între 1.500 şi 2.800 de tone de miere într-un an, din care circa 300 de tone miere eco, dar şi faguri, ceară, propolis, polen. Marele regret al lui Dobre este că marfa sa nu are căutarea pe care şi-ar dori-o pe piaţa românească. Spune că oamenii, nefiind informaţi, preferă să consume în continuare preponderent zahăr, cu toate că acesta nu este sănătos. Aşa se face că în prezent, 95 de procente producţia lui – miere eco şi naturală – merg la export, în special în:

Germania, Anglia, Polonia, Spania. “Este păcat că străinii se pot bucura de produsele noastre care nu au conservanţi, în timp ce copiii noştri se îndoapă cu zahăr, care este mai dăunător decît bombele. Dar dacă în ţara noastră se arată la televizor numai crime şi dezastre... în loc să vorbească despre sănătate, cînd vedeţi şi dumneavoastră ce succes a avut tîrgul acesta” (n.r. – Tîrgul Eco organizat de Jurnalul Naţional), a atras atenţia Traian Dobre. Însă are şi pe meleagurile noastre clienţi fideli. “Avem oameni care ne ştiu de acum patru ani şi ne caută pe la toate evenimentele la care am participat şi cumpără cu baxurile, nu cu borcanul. Cumpără 20-30 de borcane şi tot ei ne-au sfătuit să aducem la căldăruşe, la 1,5, 4 şi 7 kilograme. Şi nouă ne convine, pentru că reducem costurile şi manopera, şi în felul acesta putem să reducem şi preţul”, spune Dobre.

Unul dintre motivele succesului afacerii lui Dobre îl constiuie şi sortimente inedite de miere pe care le comercializează, cum ar fi miere cu mentă, miere din lucernă. Secretul acestor sortimente îl constituie locaţia stupilor: “Eu sînt acum cu stupii în Delta Dunării, la Dunavăţ, unde stau la cules de mentă şi floră spontană de Deltă. De aceea am şi acest sortiment, care se numeşte miere de Delta Dunării cu mentă. Dar am apicultori în zona de luncă, Balta Brăilei, Balta Ialomiţei, anumite lacuri limitrofe Dunării”.

Sucuri certificate

Tremot şi-a lărgit de curînd gama de produse ecologice cu siropuri de cătină, de măceşe sau alte fructe sălbatice, conservate cu miere bio. Aceste sucuri sînt făcute din pulpă de fructă extrasă cu un aparat special, amestecată cu mierea ecologică. Este simplu, însă comportă anumite faze tehnologice pe care Dobre le-a studiat atent. Neavînd nici un fel de tratament termic sau adaosuri de conservanţi, aceste sucuri nu rezistă decît la frigider. Un alt produs din gama eco este crema ţărănească din propolis şi ceară, spune Dobre. Această cremă este făcută după o reţetă de la o bătrînică de vreo 80 de ani din Dolj, tot neam de stupar.

“Este practic un amestec de ceară 100% naturală, ulei de măsline presat la rece şi propolis şi alte ingredinente mai mărunte pe care nu vi le spun, pentru că reprezintă secretul nostru. Crema este bună pentru vindecarea arsurilor, genunchi, călcîie, coate, mîni crăpate, răni”, povesteşte Traian Dobre.

Despre apicultura fără chimicale

Perioada de conversie de la apicultura convenţională la cea bio este de un an. În acest interval, mierea, ceara, propolisul şi celelalte produse apicole obţinute nu pot fi vîndute ca ecologice, deşi regulile de producţie ecologice trebuie respectate cu sfinţenie. Aceste reguli, prevăzute în Normelor Metodologice de aplicare a OUG 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, prevăd că amplasarea stupinelor trebuie să garanteze că albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, de secreţii dulci, de polen, precum şi de apă, şi că pe o rază de 3 km de jur-împrejur aceste surse sînt constituite esenţial din culturi ecologice sau din culturi care sînt supuse la tratamente cu incidenţă scăzută asupra mediului. De asemenea, trebuie să se menţină o distanţă suficientă faţă de toate sursele de poluare. Oricum, ultimul cuvînt cu privire la amplasament aparţine organismului de certificare.

Atunci cînd albinele din stupinele ecologice se îmbolnăvesc, ele trebuie tratate imediat. Însă numai cu produse fitoterapeutice şi homeopatice. Antibioticele şi alte tratamente medicamentoase se pot folosi numai cînd “leacurile naturiste” se dovedesc ineficiente, numai sub control veterinar şi cu avizul organismului de certificare. Coloniile “contaminate” cu antibiotice trebuie izolate şi, după vindecare, supuse perioadei de conversie de un an.

Reguli de etichetare a produselor

Cum putem şti dacă un produs este eco sau nu? Potrivit legislaţiei, eticheta produselor ecologice trebuie să conţină în plus faţă de menţiunile obligatorii de pe eticheta oricărui aliment convenţional referirea la modul de producţie eco şi numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat controlul unităţii şi a eliberat certificatul de produs ecologic. Codul organismelor acreditate de Ministerul Agriculturii este RO-ECO, urmat de un grup de cifre: de la 001 pînă la 015. De asemenea, pe eticheta produselor ecologice româneşti apare şi sigla naţională a agriculturii ecologice – “ae”, ce reprezintă o garanţie în plus. Însă nu toţi producătorii autohtoni o folosesc, din păcate.

Produsele ecologice de import pot fi deosebite de alimentele convenţionale, în primul rînd prin siglele de pe ambalaj. Acestea pot fi: Bio, 100% Bio, Öko, organic, 100% organic, organic food. Şi pe ambalajele acestora trebuie să se regăsească datele de identificare ale organismului de control. Pe unele dintre produsele de import apare logo-ul comunitar bio (organic sau ecologic): o ştampilă rotundă, cu zimţi pe margine, cu reprezentarea grafică a unui spic de grîu înconjurat de 12 steluţe.

Produsele inscripţionate cu “100% ecologic” trebuie să conţină doar ingrediente ecologice. Alimentele etichetate simplu “ecologic” trebuie să conţină cel puţin 95% ingrediente ecologice.