Terapia cu animale

În timp ce câinii fără stăpân se irosesc pe străzi, asociațiile capabile să-i transforme în terapeuți aleargă după donații și sponsorizări. Terapia asistată de animale (TAA) nu primește nici un fel de sprijin din partea statului, deși România are şi resurse şi personal calificat.

Câini şi cai împotriva depresiei şi izolării

Terapia asistată de animale (TAA) este folosită că metodă de terapie complementară mai ales în lucrul cu persoanele izolate, vârstnicii, depresivii, cei cu diferite tipuri de dizabilități și pacienţii care au nevoie de exerciții de recuperare fizică.
“Cel mai des se lucrează cu câini, care au marele avantaj de a putea recunoaste emoțiile pe baza gesturilor. Pe locul doi în frecvența programelor TAA se găsesc caii, urmați de animale de fermă, pisici, iepurași și delfini”, explică conf. univ. dr. Alina Rusu de la Universitatea Babeş-Bolyai , Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.

Principalele obstacole : costurile ridicate şi formările de lungă durată

Spre deosebire de alte ţări, România nu are deocamdată un cadru legislativ pentru TAA, și nici reglementări privind decontarea acestor servicii .Cu toate acestea, există personal calificat în ţara noastră şi chiar şi programe TAA cu câini și cai la Cluj, București, Iași, Sibiu, Timișoara, şi Satu-Mare.Asociaţia Vier Pfoten antrenează de mulţi ani câini de terapie care pot îndeplini şi misiuni de căutare şi salvare. Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj oferă un curs postuniversitar de pregătire în domeniul TAA pentru persoane cu nevoi speciale, care reuneşte cursanți din toate zonele României.

Cu toate acestea, deocamdată vorbim de numere mici : puţine animale antrenate şi puţine “joburi” pentru ele . Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca are un singur câine de terapie, şi acesta întreţinut graţie colaborării dintre mai multe organizaţii şi persoane: “Câinele a fost donat de doamna Kristztina Kocis din Târgu-Mureș. Proiectul a fost sprijinit de Asociația Dog Asist până în decembrie 2014. De la începutul anului, hrana, vaccinurile și tratamentul sunt acoperite de către Consiliul Județean Cluj, iar antrenamentul gratuit al câinelui de către domnișoara Iulia de la Asociația canină Pet Joy”, explică Directorul Roxana Cziker . Asociaţia Vier-pfoten lucrează în prezent cu 4 câini foşti maidanezi care au fost adoptaţi şi dresaţi să devină câini de terapie. Iar echipa deja rodată Luciana Contu, instructor canin-căţeluşa Gigica de la Câini Utilitari este în prezent şomeră.“ Bugetul nostru este aproape inexistent până în momentul în care obținem vreo sponsorizare, iar banii se cheltuie repede pe echipament, hrana căţeluşei, medicamente și deparazitări. Din aceiași bani trebuie să amenajăm și micul teren de antrenament din Parcul Crângași, să plătim utilitățile și să susținem taberele de antrenament pentru ceilalți câini” , mărturiseşte Luciana Contu.

În TAA, costurile sunt ridicate,iar drumul până la rezultate, lung. În afară de ședințele de antrenament propriu-zise, mai sunt necesare și ședințe tehnice, ca și o continuă muncă de documentare și evaluare. În total, mii de ore pentru a obișnui un animal cu stimulii, a-l învăța să se joace, și a-l pregăti să relaţioneze cu oamenii.

De la maidanez la erou, în trei ani

Gigica este o cățelușă în vârstă de 8 ani de rasă comună. Este o fire blândă și extrem de sociabilă, însușiri de personalitate care au ajutat-o să treacă cu bine testarea inițială în cadrul căreia i-au fost evaluate agresivitatea, socializarea, capacitatea de recuperare în urma unui șoc, și inteligența emoțională. “Oricât de frig ar fi afară, oricât de bolnăvioară este, indiferent de starea prin care trece, când vede copii începe să dea din codiță, și se duce spre ei. În cadru terapeutic este în deplin control și răspunde tuturor comenzilor. Când un copil o trage mai tare de codiță sau de urechi, Gigica se întoarce și îl pupă”, povestește terapeutul Luciana Contu.

Câinii care trec testul de personalitate intră într-un program de dresaj care durează cam 2-3 ani, timp în care animalul este familiarizat cu o serie de stimuli pe care îi poate întâlni în contextul terapiei -zgomote puternice, oameni care se deplasează cu cârje sau bastoane, gesturi bruște, etc.”Cu Gigica, am desfășurat nenumărate antrenamente în diferite condiții meteo, în spații închise sau deschise, pe diferite suprafețe, cu diferite zgomote ambientale” , își amintește Luciana Contu.
Câinii de terapie deprind în primă instanță disciplina de bază (comenzile “pas”, “chemare”, “şezi”, “culcat” etc), iar apoi urmează un dresaj particularizat în funcție de exercițiile pe care le vor realiza în context terapeutic.

Câinii de terapie , prietenii copiilor cu dizabilităţi

Câinii de terapie sunt pregătiţi să se joace cu copiii cu dizabilităţi, învăţându-i să comunice şi să-şi coordoneze mişcările. “ Câinele este învățat să facă tot felul de trucuri care să amuze copiii, dar care să servească și unui scop terapeutic. Un exemplu este aportul cu mingea. Aruncatul unei mingi poate părea o banalitate pentru un copil normal însă în cazul unui copil cu dizabilități, această joacă simplă îl poate ajuta să-și dezvolte motricitatea grosieră (mers, sărit, alergat), bilateralitatea (să-și folosească și mână stânga și mâna dreaptă) ori simțul orientării spațiale”, exemplifică Anca Tomescu, medic veterinar la Asociația Vier Pfoten.

Cățelușa Gigica a făcut parte până anul trecut dintr-un proiect la care au participat peste 12.000 de elevi din învățământul de stat și privat.
Cum se desfășoară o ședință de terapie cu Gigica? “Copiii cu deficienţe de vorbire sunt încurajați să învețe comenzi simple adresate cățelului, cum ar fi “ia!”, “hai”, “papă”, “şezi”, “aici”. Apoi, urmărim dezvoltarea abilităților motorii.De exemplu, îi dăm să bea Gigicai- cum?- determinând copilul să apuce, să țină și să ducă bolul cu apă câțiva pași. Periem cățelul-cum?- îi arătăm copilului cum să apuce peria, cum să o țină, cum să atingă blana căţeluşei, cum să strângem părul din perie. Un copil poate învăța cum să țină o linguriță în mână, începând prin a-i da Gigicai să mănânce cu lingurița, ajutat bineînțeles la început de psihoterapeut sau de handler.Ținutul lesei în mână, punerea și desfacerea hamului, închiderea și deschiderea carabinei, sunt doar alte câteva exemple de exerciții simple de TAA”, explică Luciana Contu.


Costurile unei ședințe de 30 minute de terapie asistată de animale variază între 20 și 70 de lei, în funcție de tipul de animal, dificultatea exercițiilor, timpul de pregătire, şi cheltuielile legate de transport.

Pregătirea unui câine terapeut durează doi-trei ani, cu condiția ca dresajul să înceapă când cățelul este pui.