x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Adio vacanta, dar raman cu tine

Adio vacanta, dar raman cu tine

07 Apr 2006   •   00:00

Psihologul Stefania D. Nita de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie adreseaza o serie de recomandari atat bobocilor care vor pasi in clasa I, cat si elevilor care se gandesc cu emotie ca vor trece in ultimul an de liceu, dar si adultilor care trebuie sa se motiveze pentru un nou an de munca.

CLOPOTELUL SUNA

Pentru copii, vacanta incepe exploziv. De-abia asteapta sa scape de teme, invatat, profesori... Sunt plini de entuziasm la inceput, pentru ca pe la jumatatea vacantei placerea de a sta acasa sa scada treptat. Poate parea ciudat in cazul copiilor. Dar fenomenul apare pentru ca, in cele trei luni de vacanta, se restrange mult aria de socializare a copilului. El vorbeste doar cu prietenii de la bloc sau de la bunici, cu parintii, bunicii, vecinii. In a doua jumatate a perioadei de vacanta, fara a constientiza si a verbaliza, copiii resimt nevoia de a reincepe scoala. "Sa nu va imaginati ca este vorba despre nevoia de a invata, ci despre nevoia de a socializa. Copiii incep sa-si formeze propriile retele sociale, care pe perioada vacantei se reduc, ceea ce trezeste in ei dorinta si nerabdarea de a merge din nou la scoala. O data cu trecerea anilor, in cazul copiilor responsabili apare si nevoia de a acumula cunostinte", considera psihologul Stefania D. Nita.

Pe masura ce se apropie data de 15 septembrie, copiii de-abia asteapa sa mearga la cumpararea rechizitelor. Ei stiu ca in aceasta perioada se bucura de atentia parintilor: de la timpul alocat pana la suma de bani destinata cumpararii rechizitelor, de la alegerea produselor dorite pana la preocuparea mamei. De aceea, pregatirea pentru scoala are o incarcatura mai mult decat benefica, intrucat cu acest prilej copilului i se da posibilitatea sa experimenteze propriile decizii si sa invete sa-si faca propriile alegeri. Alegerea rechizitelor trebuie insa directionata in mod discret de catre parinti. In nici un caz nu i se impune: "Luam caietele acestea pentru ca asa spun eu". Normal este sa se discute calm cu copilul si sa i se explice avantajele si dezavantajele unui produs. Foarte util este ca inainte de a merge la cumparaturi sa se stabileasca impreuna suma alocata rechizitelor si produsele necesare. Pe de alta parte, insotirea copilului la cumpararea rechizitelor arata si relatia parinte-copil. Cel mic gandeste: "Merge cu mine, asta inseamna ca il intereseaza. Nu ma bate la cap, asta inseamna ca are incredere in mine".

RESPONSABILITATE VS INDIFERENTA

Pregatirea pentru inceperea scolii este o perioada propice pentru dezvoltarea relatiei de apropiere si de comunicare intre parinte si copil. Este un bun prilej pentru responsabilizarea copilului, pentru a-i arata ca avem incredere in el si ca ne intereseaza situatia lui scolara si nu numai.

Scoala poate incepe in mod firesc pentru copiii responsabili. Ei stiu ca de la 15 septembrie programul lor se schimba, se vor trezi de dimineata, vor avea teme de facut, vor avea de invatat, timpul dedicat jocului si activitatilor preferate va fi redus si regasit mai mult in week-end.

Alti copii gandesc insa: "Incepem scoala. Si ce daca?". Din aceasta categorie fac parte copiii pentru care autoresponsabilizarea nu exista. Parintii acestora le "indeasa" cu forta, prin constrangeri, impuneri, pedepse, asumarea responsabilitatii de elev. Pe de alta parte, pentru unii dintre acesti copii certati cu scoala, 15 septembrie vine cu o stare de tensiune: "Iar incep scoala, iar sta mama cu gura pe mine sa invat, iar ma cearta invatatoarea/profesorii, iar voi fi pedepsit pentru notele mici...". Tensiunea aparuta la inceputul anului scolar isi pune amprenta pe tot parcursul acestuia.

Din categoria elevilor care nu stiu ce inseamna a fi responsabil fac parte si cei care nu si-au efectuat temele de vacanta. Dar nu are nici un rost sa ii obligati sa se achite de aceasta datorie pe ultima suta de metri. Ideal este sa li se reaminteasca de teme in a doua perioada a vacantei, cand apare nostalgia scolii. In ultimele zile se pot face recapitulari. Astfel se intra firesc in noul an scolar si nu exista o rupere brusca intre perioada de pauza si programul scolar de 5-6 ore pe zi.

ULTIMUL AN DE LICEU

In cazul adolescentilor, rolul parintilor la debutul anului scolar se schimba. Deja "e periculos" sa mai mergem cu tanarul la cumpararea rechizitelor. La 15-18 ani, adolescentii stiu singuri de ce au nevoie, mai ales daca au fost invatati de mici sa ia decizii la cumparaturi.

Vacanta dintre clasa a XI-a si a XII-a este o vacanta pregatitoare pentru bacalaureat, facultate, scoala postliceala, serviciu... Cei care doresc sa-si continue studiile incep meditatiile in aceasta perioada, altii, mai sarguinciosi, continua pregatirea suplimentara inceputa inca din clasa a XI-a. In ultimul timp, psihologul Stefania D. Nita a remarcat ca foarte multi elevi incep meditatiile din clasa a XI-a. Acest lucru are si avantaje si dezavantaje: cu cat incepe mai devreme meditatiile, cu atat tensiunea asupra copilului creste, dar in acelasi timp are posibilitatea de a se pregati temeinic pentru examenul de bacalaureat si examenul de admitere la facultate. Asta nu inseamna ca tot timpul vacantei trebuie alocat invatatului, ci se merge pe impartirea vacantei. Prima perioada trebuie alocata odihnei, dupa care din a doua perioada se incepe pregatirea suplimentara. Datorita acesteia, inceputul clasei a XII-a nu va mai parea atat de terifiant.

A repeta copilului "Vezi ca urmeaza un an foarte greu" nu inseamna decat sa pui presiune asupra lui. Bine ar fi sa se pastreze calmul si sa se aiba in vedere ca este un an firesc, care necesita doar o anumita pregatire. De multe ori se intampla ca tensiunea interioara si greutatea ultimului an de liceu sa nu fie resimtite efectiv de copil decat prin inducerea propriei stari a parintelui, mai ales cand dorinta de reusita a adultului este suficient de mare astfel incat sa nu accepte un esec. Din pacate, tocmai acest lucru poate duce la esec.

DIN NOU LA SERVICIU

Starea adultului la revenirea din concediu depinde de modul cum si-a petrecut aceasta perioada. Cert este ca perioada imediat urmatoare vacantei – 1-3 saptamani – avem realmente nevoie de reacomodare, de readaptare la serviciu. In concediu apar relaxarea si detensionarea, iar in mod automat se schimba si ritmul nostru interior: nu mai sunt atat de vigilent cand suna ceasul, cand ajung la serviciu, cand ma intorc, cand fac piata etc. In concediu ne permitem sa o lasam mai moale si asta incepe sa ne placa. Iesim foarte repede din ritmul de zi cu zi si ne adaptam fara nici un fel de problema la perioada de pauza. Cu cat perioada de concediu este mai mare, cu atat perioada de readaptare la programul de lucru creste.

In momentul in care ne intoarcem la serviciu avem senzatia de buimaceala, dar si tendinta de a respinge sarcinile: "Nu fac acest lucru acum, nu-mi place, nu vreau...". Acestea vin din regretul ca trebuie sa o luam din nou de la capat. Dificultatea de a reintra in sarcinile de serviciu este fireasca atat timp cat o putem gestiona adecvat si atat timp cat nu incepem sa dam gres. Daca "nu fac, nu vreau" se transforma in ceva permanent si atitudinea noastra este de a nu coopera cu ceilalti, atunci incep sa apara semne de intrebare. Nu vom avea randament, ba mai mult riscam sa periclitam tot ceea ce am realizat pana atunci in cariera profesionala.

CONCEDIU NEREUSIT

Ce se intampla in cazul unui concediu nereusit? Nereusit pentru ca ne-am certat cu partenerul sau au aparut neintelegeri cu privire la locul unde ne petrecem concediul, la banii cheltuiti sau din diverse motive planurile facute au fost date peste cap. In aceste cazuri pot aparea doua fenomene: unii de-abia asteapta sa evadeze, sa sparga portile concediului si sa ajunga la munca, iar altii simt ca nu le mai trebuie nimic, nici concediu, nici serviciu. Dupa o astfel de perioada incarcatura cu care venim la serviciu este suficient de mare astfel incat sa ingreuneze nu numai reacomodarea noastra, dar si ceea ce inainte ni se parea usor de facut.

PRILEJ DE SCHIMBARE

Exista si concediile de schimbare: "Imi iau concediu, pentru ca dupa aceea urmeaza sa-mi schimb jobul". In masura in care perioada concediului are ca obiectiv o schimbare apare un consum de energie, o investire afectiva in cautari, interviuri, examene, in adaptarea si acomodarea inainte de a ajunge la noul job. De preferat in astfel de situatii este ca prima parte a concediului sa fie destinata cautarilor, rezolvarilor, iar ultima parte sa fie perioada in care lasam lucrurile sa se aseze pentru a ne putea reincarca bateriile.

"Este bine sa ne reluam munca treptat, ca si cand ne-a fost foarte sete si trebuie sa bem cu inghitituri mici caci altfel ne inecam. Nu ne vom gandi ca avem ceva de recuperat, pentru ca a fost dreptul nostru la concediu. Sa incercam pe cat posibil sa respectam programul de lucru, sa nu cadem din prima in pacatul de a sta la birou dupa orele de program. Sa povestim colegilor, prietenilor ce am facut in concediu, sa-i ascultam si pe ei, sa facem «schimb de vacante»"
Stefania D. Nita
psiholog
"Fie scoala, fie studentie, fie serviciu, fie copil, fie adult, important este ca in ultima perioada a vacantei, efectiv sa nu facem nimic, ci pur si simplu sa ne odihnim, sa ne gandim la data cand incepem activitatea, la ceea ce am lasat acolo si la ceea ce vom gasi. Iar o zi la padure poate valora cat o saptamana de concediu daca in acele momente suntem prinsi in ceea ce facem. Sa ne ghidam dupa principiul conform caruia «cand mananc, mananc... cand dorm, dorm... cand lucrez, lucrez... cand ma distrez, ma distrez». Asta inseamna a simti ceea ce facem si a face ceea ce simtim."
Stefania D. Nita psiholog
STUDENTIE. Intre adultul responsabil cu serviciul si copilul responsabil cu scoala, anii studentiei pot fi considerati o perioada de tranzitie, de alegere a drumului in viata. De aceea, in cazul studentilor apare nevoia de a se informa pe durata vacantei, de a cauta solutii, de a se stabiliza. Aceasta nevoie poate fi constientizata, iar tinerii isi directioneaza resursele spre a-si realiza planurile. Sau, dimpotriva, altii nu fac decat sa se distreze in cluburi, la Vama Veche, la munte.
×