Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
E 214, P-hidroxibenzoat de etil sau PHB-ester este un conservant folosit destul de des de industria alimentară, dar şi în cea cosmetică. Producătorii îl utilizează împotriva drojdiilor şi pentru a împiedica apariţia mucegaiului.
E 214, P-hidroxibenzoat de etil sau PHB-ester este un conservant folosit destul de des de industria alimentară, dar şi în cea cosmetică. Producătorii îl utilizează împotriva drojdiilor şi pentru a împiedica apariţia mucegaiului.
Cu toate acestea, E 214 are şi efecte adverse în ceea ce priveşte calităţile senzoriale ale produselor alimentare: poate reduce sensibilitatea de percepţie a gusturillor de către limbă. Mai mult, poate altera gustul produselor preambalate. PHB-esterul este o substanţă chimică, obşinută din acid benzoic şi are un interval de topire cuprins între 115-118°C.
EFECTE NOCIVE. Aditivul E214 este periculos în special pentru persoanele sensibile sau astmatice. Persoanele care au intoleranţă la aspirină trebuie să se ferească de consumul produselor ce au în compoziţie P-hidroxibenzoat de etil. Consumatorii care sunt predispuşi la apariţia diverselor tipuri de cancer, vor evita E 214 pentru că poate creşte riscul apariţiei acestor maladii. Cercetările pe animale au pus în evidenţă efecte adverse de tipul anesteziei şi vasodilataţiei.
Specialiştii nu recomandă folosirea lui în alimentele destinate copiilor, pentru că poate declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentare (ADHD).
Doza zilnică admisă pentru E 214 este de 10 mg/kg corp.
Din cauza nenumăratelor efecte adverse, în Franţa şi în Australia este interzisă folosirea lui. Nici Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară nu îl vede cu ochi prea buni. La următoarea întrunire, specialiştii acestei instituţii din cadrul Comitetului Ştiinţific pentru Alimente vor trebui să prezinte argumente puternice pentru ca E 214 să poată rămână printre aditivii alimentari permişi în Uniunea Europeană. Ultima revizuire a efectelor acestei substanţe chimice a fost făcută în 1994. JEFCA (forul mondial care dă avizele pentru aditvii alimentari) şi-a spus ultima dată cuvântul despre P-hidroxibenzoat de etil în 1973, de atunci nemaiexistând nici un raport cu privire la siguranţa acestuia. Studiile pe oameni citate în lucrarea apărută la Geneva în urmă cu mai bine de trei decenii au fost efectuate în anii ’50.
Cu toate acestea, E 214 are şi efecte adverse în ceea ce priveşte calităţile senzoriale ale produselor alimentare: poate reduce sensibilitatea de percepţie a gusturillor de către limbă. Mai mult, poate altera gustul produselor preambalate. PHB-esterul este o substanţă chimică, obşinută din acid benzoic şi are un interval de topire cuprins între 115-118°C.
EFECTE NOCIVE. Aditivul E214 este periculos în special pentru persoanele sensibile sau astmatice. Persoanele care au intoleranţă la aspirină trebuie să se ferească de consumul produselor ce au în compoziţie P-hidroxibenzoat de etil. Consumatorii care sunt predispuşi la apariţia diverselor tipuri de cancer, vor evita E 214 pentru că poate creşte riscul apariţiei acestor maladii. Cercetările pe animale au pus în evidenţă efecte adverse de tipul anesteziei şi vasodilataţiei.
Specialiştii nu recomandă folosirea lui în alimentele destinate copiilor, pentru că poate declanşa sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentare (ADHD).
Doza zilnică admisă pentru E 214 este de 10 mg/kg corp.
Din cauza nenumăratelor efecte adverse, în Franţa şi în Australia este interzisă folosirea lui. Nici Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară nu îl vede cu ochi prea buni. La următoarea întrunire, specialiştii acestei instituţii din cadrul Comitetului Ştiinţific pentru Alimente vor trebui să prezinte argumente puternice pentru ca E 214 să poată rămână printre aditivii alimentari permişi în Uniunea Europeană. Ultima revizuire a efectelor acestei substanţe chimice a fost făcută în 1994. JEFCA (forul mondial care dă avizele pentru aditvii alimentari) şi-a spus ultima dată cuvântul despre P-hidroxibenzoat de etil în 1973, de atunci nemaiexistând nici un raport cu privire la siguranţa acestuia. Studiile pe oameni citate în lucrarea apărută la Geneva în urmă cu mai bine de trei decenii au fost efectuate în anii ’50.
