Bucuria este contagioasă

Bucuria este ca o undă de şoc. Ea se propagă în familie, în cercurile de prieteni şi colegi. Cu cât suntem înconjuraţi de mai mulţi oameni veseli, cu atât avem mai multe şanse de a ne binedispune la rândul nostru.

Aşa cum fumatul se deprinde în gaşcă sau cum obezitatea afectează toţi membrii unei familii, tot aşa se transmite şi bucuria. La această concluzie a ajuns o echipă de cercetători americani. Ei au realizat un studiu la care au participat trei generaţii de locuitori ai aceluiaşi orăşel: Framingham (Massachusetts).

STUDIU
Studiul publicat în British Medical Journal demonstrează că bucuria este o emoţie contagioasă, care se răspândeşte în valuri în rândul membrilor familiei, prietenilor, colegilor, vecinilor. Pentru a ajunge la această concluzie, Nicolas Christakis (Universitatea Harvard) şi James Fowler (Universitatea California) au efectuat o amplă anchetă. În prima etapă, cercetătorii au analizat rezultatele primului studiu realizat în 1948, la care au participat 5.200 de persoane din Framingham. Scopul: să stabilească dacă la originea bolilor cardiovasculare se află fumatul, alcoolul, alimentaţia, stresul, starea psihică. Acesta este primul studiu care a avansat ideea că oamenii trişti, pesimişti suferă mai frecvent de boli de inimă decât cei veseli, optimişti.
Alţi 5.200 de oameni, descendenţi ai celor care au participat la studiul din 1948, au făcut obiectul altei cercetări, desfăşurată în perioada 1971-1983. În acest interval, cercetătorii au aplicat mai multe teste psihologice cu ajutorul cărora au evaluat stările emoţionale ale subiecţilor. A treia generaţie de participanţi a fost inclusă în studiu în 2002.

Datorită datelor acumulate pe parcursul a zeci de ani şi observaţiilor efectuate în rândul a trei generaţii de participanţi, cercetătorii au analizat transmiterea bucuriei în cadrul relaţiilor familiale, grupurilor de prieteni, vecini, cunoştinţe. Cu ajutorul unor analize informatizate s-a stabilit în mod clar că bucuria se propagă în cadrul grupurilor sociale.
Iată câteva concluzii obţinute de cercetători: prietenul unei persoane fericite are cu 25% mai multe şanse de a fi la rândul lui fericit, vecinul – 34%, iar fratele sau sora – 14%. Cu cât persoanele fericite sunt mai aproape de noi, cu atât avem mai multe şanse de a ne bucura de aceeaşi stare.

EXPLICAŢII
Dar ce este fericirea? Există o reţetă pentru a fi fericit? Ne lămureşte psihologul Mirela Zivari de la Clinica Psihoconsulting. Fericirea este un concept destul de greu de definit, pentru că este percepută în mod diferit de fiecare dintre noi. Pentru unii, fericirea înseamnă bunădispoziţie, pentru alţii, o carieră reuşită sau acumularea de resurse materiale. În psihologie există trei factori care – împreună – definesc fericirea: starea de bine (senzaţia de linişte, mulţumire şi împăcare cu sine); gândurile pozitive (dacă privim în trecut suntem mulţumiţi cu ce a fost, iar dacă privim în viitor suntem optimişti faţă de ceea ce urmează să se întâmple) şi dorinţa de a nu ne simţi rău. Important este să nu încercăm să fim mai fericiţi decât putem fi. Pentru că nu vom obţine decât contrariul. A încerca să fii mai fericit decât eşti în mod curent este ca şi cum ai vrea să fii mai înalt, afirmă psihologul. Cu alte cuvinte, fiecare individ are un prag al fericirii.

Dar privind partea plină a paharului există mai multe lucruri pe care le putem face pentru a fi fericiţi sau cel puţin pentru a ne simţi bine în pielea noastră. Aşa cum ne sfătuiesc şi autorii studiului prezentat mai sus, este bine să ne înconjurăm de persoane optimiste, care ne pot transmite şi nouă această stare. Prietenii adevăraţi şi membrii apropiaţi ai familiei ne pot motiva şi ajuta să depăşim momentele dificile. Conştientizarea faptului că suntem înconjuraţi de oameni care ţin la noi şi care ne sunt aproape la nevoie este un veritabil antidepresiv.
Pentru a ne regăsi liniştea sufletească este esenţial să învăţăm a ierta şi a ne ierta pe noi înşine. Cu cât acumulăm mai multe resentimente, regrete, culpabilizări, cu atât vom fi mai tensionaţi şi mai nefericiţi.

Din când în când este bine să facem un mic exerciţiu de gândire pozitivă. Putem alcătui o listă cu toate motivele pentru care ar trebui să fim recunoscători. Chiar şi cele mai mărunte lucruri se pot regăsi pe această listă, pentru că acestea alcătuiesc fericirea. Ori de câte ori ne simţim copleşiţi este bine să recitim această listă, pe care trebuie să o reactualizăm când avem un motiv.

RÂSUL
Când lucrurile par să meargă prost, umorul este cea mai simplă cale de a ne detensiona. Când râdem cu poftă, creierul secretă hormoni care alungă stresul, durerea, depresia, cresc senzaţia de plăcere, liniştesc respiraţia şi ritmul cardiac.

HORMONUL FERICIRII
Starea de bine depinde de nivelul serotoninei secretate de creier. De altfel, serotonina este numită hormonul fericirii. Acest neurotransmiţător asigură calitatea somnului, starea de bunădispoziţie şi calm, intervine în reglarea tensiunii arteriale şi în activitatea motorie. Un nivel scăzut de serotonină înseamnă o stare depresivă, anxioasă, insomnie. Cantitatea de serotonină scade pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar în cazul femeilor acest proces este şi mai accentuat o dată cu instalarea menopauzei.