x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Cardiopatia ischemică (II)

Cardiopatia ischemică (II)

de Magda Colgiu    |    25 Apr 2011   •   15:30
Cardiopatia ischemică (II)

Aproximativ 10% din populaţia României suferă de cardiopatie ischemică. Incidenţa este mai mare la bărbaţi decât la femei şi aceasta creşte cu vârsta la ambele sexe. Specialistul consultat de Jurnalul de sănătate explică această patologie, astfel încât să-i ajute pe suferinzi ca să-şi îmbunătăţească prin forţele proprii calitatea vieţii.

Tratamentul şi exerciţiile fizice
În primul rând, aceşti pacienţi trebuie să ştie că tratamentul prescris de medicul specialist este esenţial, deoarece el are ca scop suprimarea simptomelor clinice şi reducerea semnelor obiective de ischemie miocardică, prevenirea agravării bolii şi a sindroamelor coronariene acute, oprirea evoluţiei bolii cauzale (ateroscleroza) sau regresia acesteia (dacă este posibil) şi creşterea speranţei de viaţă. Măsurile generale sunt esenţiale, având în vedere caracterul cronic al afecţiunii.

Este foarte importantă informarea pacientului asupra naturii afecţiunii lui, a modalităţilor de influenţare favorabilă a evoluţiei prin tratament farmacologic şi general, a recunoaşterii factorilor care agravează accesele anginoase şi asupra eliminării acestora. De asemenea, este important ca pacientul să facă modificări în stilul de viaţă, de activitate profesională sau în medicaţie. Misiunea de informare a pacientului aparţine medicului curant sau cardiologului.

Din planul de îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor cu CI fac parte exerciţiile fizice. Acestea trebuie executate sistematic, după evaluarea corespunzătoare prin teste de efort. Exerciţiile fizice pot produce modificări pozitive semnificative sub raport psihologic, metabolic şi al capacităţii de efort. Exerciţiile trebuie să ocupe minimum 30 min./zi (ideal 60 de minute), preferabil prin plimbări cu pas mai rapid, gimnastică organizată sau chiar ciclism. La o persoană antrenată, ritmul cardiac de bază şi la efort este mai mic şi consumul miocardic de oxigen scade corespunzător. De asemenea, capacitatea de efort şi pragul de apariţie a ischemiei miocardice cresc. Exerciţiile sunt propuse în colaborare cu profesor doctor Eugen Caracaş (foto), kinetoterapeut principal la Institutul Naţional de Medicină Fizică, Recuperare şi Balneoclimatologie din Bucureşti.

De ştiut
● Reducerea fluxului de sânge prin arterele coronare este numit în limbaj medical ischemie.
● Modificările cardiace produse de ischemie sunt cunoscute cu termenul cardiopatie.

Avertisment
● Cel puţin 25% din infarctele miocardice rămân nediagnosticate, fie sunt total asimptomatice, fie sunt atipice, nepermiţând decât tardiv un diagnostic EKG.
● Studiile privind mortalitatea au arătat că în România
bolile cardiovasculare provoacă aproximativ 60% din totalul deceselor.
Spre deosebire de majoritatea ţărilor europene, în România există cel mai înalt ritm de creştere a mortalităţii prin boli cardiovasculare.

×