x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet Cum rezolvăm situaţiile de criză prin discursul interior?

Cum rezolvăm situaţiile de criză prin discursul interior?

01 Feb 2018   •   19:45
Cum rezolvăm situaţiile de criză prin discursul interior?

Situaţiile de criză apărute din senin sau certurile în toată regula pot găsi o rezolvare prin schimbarea unghiului clasic de abordare. Dacă până de curând am tot încercat să rezolvăm divergenţele prin comunicarea cu ceilalţi, cunoscutul psiholog Lenke Iuhoş consideră că varianta optimă este întâi de toate să comunicăm cu noi înşine.

În opinia specialistului, discursul interior este mai prezent decât ne imaginăm şi recomandarea este să îl uzităm mai mult în sens constructiv, prin transmiterea de mesaje pozitive subconştientului şi mai puţin prin răspândirea frustrărilor şi mâniei.

“Mulţi oameni înjură în sinea lor, autogenerează mesaje distructive, proiectează frustrările şi emoţiile negative în persoanele de lângă ei, chiar dacă sunt vinovate sau nu, iar de aici pot apărea divergenţe majore sau chiar certuri. Dacă vom bombarda subconştientul cu ură, atunci aceasta se va întoarce ca un bumerang asupra noastră şi asupra celor din jurul nostru, chiar cu o forţă exponenţial mărită”, explică psihologul Lenke Iuhoş

 Mai mult decât atât, psihologul crede că îmbunătăţirea gândirii interne începe folosirea conştientă a unui limbaj intern productiv. Conţinutul gândurilor eficiente cresc productivitatea sistemului mental, iar acest stil de viaţă se poate construi prin câteva exerciţii simple, dar aplicate consecvente pentru o perioadă de minim 2-3 luni. După această perioadă, vom constata că nu ne mai spunem nouă înşine lucruri negative, nu vom mai înjura în sinea noastră când suntem claxonaţi la volan, că nu ne vom mai enerva aşa de uşor atunci când suntem criticaţi sau apostrofaţi, vom privi lumea mult mai relaxaţi decât înainte şi vom reuşi fără prea mare efort să gestionăm eficient situaţiile problematice sau tensionate.

 

Cum gestionăm situaţiile de criză prin limbajul intern propriu?

  1. Calmează-te!

“E bine de ştiut, atunci când ne lovim de o problemă, primul pas ar fi să ne calmăm mintea. Acest pas ne ajută să gestionăm eficient sentimentele nedorite care ne-ar “infecta” raţiunea într-o clipită: o furie excesivă, o anxietate, o frică necontrolată. În cazul în care reuşim să ne producem un limbaj intern de calmare, acesta ne ajută să ne centrăm pe problemă, să ne concentrăm. Cum vom reuşi să ne calmăm mintea şi să izgonim gândurile care ne-o poluează? Prin adoptarea unui limbaj cu o voce internă calmă, moderată, evitând presiunea. Putem folosi un limbaj de autoliniştire, de genul: Rămâi calm!, Ia-o mai încet!, Mă descurc! sau limbaj de moderare, de genul: Nu exagera!, Linişteşte-te!, Problemele pot fi rezolvate!”, declară psihologul Lenke Iuhoş.

 

  1. Instruieşte-te mental!

“Ai o problemă sau treci printr-o situaţie dificilă? Analizează problema încearcă să împarţi sarcinile pe bucăţi pentru rezolvarea eficientă a problemei. Odată ce obiectivele şi sarcinile sunt clare, acţionează bazându-te pe experienţă şi pe propriul potenţial. Aici e necesară cunoaşterea de sine”, explică specialistul.

 

  1. Acţionează real!

“Limbajul intern afirmativ include cuvinte prin care ne mobilizăm acţiunile: Pot să fac faţă acestei probleme!, Tot ce am de făcut este să mă concentrez pe situaţie! etc. Este recomandabil să ne gândim la orice fel de experienţă de succes care are ceva comun cu situaţia prezentă. În cazul în care acţiunea se finalizează cu succes, se poate cocluziona intern folosind următoarea posibilă formulă: M-am folosit de ceea ce ştiu, de ceea ce pot şi chiar am reuşit!. Acesta afirmaţie internă completează şi imaginea de sine. Foloseşte mai des factorii reali care sunt în favoarea ta, deoarece în cazul rezolvării unor situaţii problemă, te ajută să recunoşti punctele tari cu care deja te-ai obişnuit sau să îţi cunoşti punctele tari noi. Acest tip de limbaj afirmativ compensează lipsa persoanelor de suport”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

×