Cum slăbim cu rădăcinoase

O salată cu morcovi, ţelină, ridichi asezonată cu oţet de mere şi ulei de măsline este o alegere potrivită pentru prînz sau cină dacă vrem să scăpăm de kilogramele în plus.

100 g morcovi conţin 45 de calorii, aceeaşi cantitate de sfeclă roşie – 43 de calorii, ţelina – 33, iar ridichea neagră – 26. Prin conţinutul redus de calorii, aceste legume se regăsesc în majoritatea curelor de slăbire. O salată cu morcovi, ţelină, ridichi asezonată cu oţet de mere şi ulei de măsline este o alegere potrivită pentru prînz sau cină dacă vrem să scăpăm de kilogramele în plus. În curele de slăbire, rădăcinoasele sînt recomandate şi datorită conţinutului ridicat de fibre alimentare. Fibrele cresc indicele de saţietate al legumelor. Altfel spus, morcovii, sfecla roşie, ridichea neagră, ţelina dau senzaţia de saţietate rapid, dar cu un aport minim de calorii. Mai mult, fibrele împiedică asimilarea grăsimilor, absorbind colesterolul.

În curele de slăbire, nu ne vom simţi epuizaţi din cauza aportului caloric scăzut. Aceasta deoarece rădăcinoasele au proprietăţi remineralizante şi tonice datorită vitaminelor şi mineralelor pe care le conţin. Morcovii, ţelina, sfecla roşie sînt surse bune de vitaminele B1, B2, C, E, betacaroten şi minerale (calciu, fosfor, potasiu, fier).

Previn creşterea glicemiei

“Rădăcinoasele sînt bogate în glucide lente: amidon, fibre alimentare solubile şi insolubile. Din cauza fibrelor, rădăcinoasele sînt mai greu de digerat. Depinde însă de toleranţa fiecărei persoane. Pentru o persoană sănătoasă, conţinutul ridicat de fibre din morcovi, păstîrnac sau ţelină nu este o problemă. Pe de altă parte însă, fibrele din aceste legume sînt greu tolerate de persoanele cu sindromul colonului iritabil”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Glucidele pe care le conţin morcovii, sfecla roşie, ţelina au avantajul că eliberează treptat glucoza sau energia. De aceea, salatele cu rădăcinoase previn şocurile insulinice, creşterea sau scăderea bruscă a glicemiei. În 100 g morcovi se găsesc 8,8 g glucide, în aceeaşi cantitate de sfeclă roşie – 9 g, în ţelină – 5,9, păstîrnac – 15 g. Glucidele din rădăcinoase se caramelizează la temperaturi ridicate, din acest motiv nutriţioniştii interzic prăjirea acestora sau pregătirea lor la cuptorul cu microunde. Cel mai bine este să consumăm aceste legume crude sau preparate în vapori de apă. “Nu este bine să aruncăm apa în care am fiert legumele; unele vitamine şi minerale trec în această apă”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

Atenţie la nitraţi!

Specialistul nostru atrage atenţia că rădăcinoasele au tendinţa naturală de a acumula nitraţii din sol. “Legumele pe care le punem pe masă ar trebui să provină dintr-o agricultură bine controlată. Nitraţii pe care rădăcinoasele îi iau din sol sînt periculoşi mai ales în cazul copiilor, pentru că se transformă în nitrozamine, substanţe cancerigene. În loc să primească un suc de morcovi, copilul primeşte o doză de nitraţi. Pe termen lung, nitraţii pot cauza cancer, iar pe termen scurt – cianoză (coloraţie albastră vineţie a pielii şi a mucoaselor din cauza unei insuficiente oxigenări a sîngelui)”, avertizează specialistul.

MORCOVI. Aceste legume se remarcă în primul rînd prin conţinutul de betacaroten (provitamina A), care reduce riscul bolilor de inimă şi cancerului. Morcovii sînt sursă bună de potasiu, fiind indicaţi în afecţiunile cardiovasculare, ateroscleroză şi hipertensiune. De asemenea, sînt apreciaţi pentru proprietăţile detoxifiante, depurative. Morcovii cruzi şi sucul de morcovi sînt buni pentru reglarea microflorei intestinale şi pentru eliminarea paraziţilor intestinali.

NAPII. Prin conţinutul de vitamina A, B, C, calciu, fier, cupru, napii menţin echilibrul sistemului nervos şi întăresc imunitatea. Au acţiune tonică şi remineralizantă, fiind recomandaţi pentru combaterea oboselii. Napii cruzi sînt de asemenea un bun adjuvant în tratarea acneei şi a unor eczeme. Persoanele cu afecţiuni digestive, cu sindromul colonului iritabil nu tolerează napii cruzi. În aceste cazuri, napii se fierb cîteva minute, atît cît să se înmoaie puţin.

ŢELINĂ. Studiile au demonstrat că ţelina conţine ftalide, substanţe care reglează tensiunea arterială şi atenuează stările de stres şi anxietate. Ţelina face bine şi în cazul colicilor renale, al litiazelor, datorită proprietăţilor diuretice. Poate fi folosită atît ţelina crudă, cît şi decoctul din frunze uscate de ţelină. Rădăcinile de ţelină conţin terpene şi lignine, substanţe care previn cariile, bolile cardiovasculare, scad colesterolul şi împiedică dezvoltarea celulelor canceroase.

SFECLĂ ROŞIE. Sucul de sfeclă roşie este recomandat pentru detoxifiere în cazul persoanelor care au o dietă bogată în grăsimi de origine animală. Sucul de sfeclă stimulează eliminarea rapidă a toxinelor din ficat. O cură de detoxifiere durează trei săptămîni. În timpul curei se beau unul-două pahare cu suc pe zi, între mese. Sucul de sfeclă roşie este de asemenea un tonic general recomandat persoanelor suprasolicitate din punct de vedere psihic.

PĂTRUNJEL. Rădăcinile de pătrunjel conţin betacaroten, vitaminele C şi K, fier, calciu, potasiu, fosfor, mangan, magneziu, potasiu. Datorită vitaminei C, pătrunjelul este un bun adjuvant în prevenirea anemiei şi a virozelor respiratorii. Nutriţioniştii recomandă rădăcinile de pătrunjel persoanelor care vor să slăbească. Datorită fibrelor, rădăcinile de pătrunjel îmbunătăţesc digestia proteinelor şi a grăsimilor.

RIDICHE NEAGRĂ. Salata sau sucul de ridichi negre calmează tusea, stimulează digestia, scade colesterolul şi îmbunătăţeşte acuitatea vizuală. De asemenea, salatele în care punem ridichi negre, hrean, pătrunjel sau ţelină stimulează pofta de mîncare şi contribuie la combaterea anorexiei. Persoanele cu hiperaciditate gastrică, ulcer gastric trebuie să manifeste precauţie în consumul de ridichi, pentru că acestea pot fi iritante pentru stomac.