x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet De ce sunt necesare două spray-uri în tratarea astmului

De ce sunt necesare două spray-uri în tratarea astmului

de Florin Condurateanu    |    23 Apr 2018   •   20:50
De ce sunt necesare două spray-uri în tratarea astmului
Sursa foto: CRISTIAN NISTOR

Astmul, în proporţie de 90%, este alergic, el nu se vindecă, dar terapia cu cele două spray-uri îl ţine în frâu, explică dr. Irina Strâmbu. În bronho-pneumopatia obstructivă cronică (BPOC), prima măsură este abandonarea fumatului. Interviu cu medic primar doctor Irina Strâmbu de la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”

 

Florin Condurăţeanu: Am asistat la următoarea scenă, impresionantă: o doamnă în plină formă a pornit în grabă spre geam, a deschis fereastra, respira cu nesaţ, dar suferinţa apărută nu pleca aşa uşor, se scuza că are foame urgentă de aer, simte că se sufocă. Femeia scosese din poşetă un spray, a pufăit de câteva ori în gură şi treptat, treptat şi-a regăsit respiraţia normală. A procedat bine bolnava de astm?

 

Doctor Irina Strâmbu: Pacienta a acţionat corect, dar doar pe jumătate a luat măsuri împotriva crizei de astm. Spray-ul bronhodilatator a stopat criza, deoarece el este recomandat pentru utilizarea în timpul crizei, el lucrează împotriva sufocării prin dilatarea bronhiilor. Dar bolnavii de astm trebuie să folosească şi un al doilea spray antiinflamator, necesar zilnic. Acest al doilea spray acţionează asupra cauzelor astmului, strâmtarea drumului aerului prin bronhii datorită procesului inflamator din bronhii. Acest spray se impune a fi utilizat zilnic pentru a rări crizele de astm, chiar a le face să dispară. Deşi astmul este o boală cronică (nu se vindecă), se ţine sub control urmând tratamentul cu cele două spray-uri.

 

F.C.: Astmaticii se tem, însă, pentru că al doilea spray împotriva cauzelor astmului conţine cortizon, care are o serie de efecte secundare, de restricţii...

 

Dr. I. Strâmbu: Teama e degeaba, spray-ul împotriva inflamaţiei din bronhii conţine o concentraţie mică de cortizon, el se absoarbe prin mucoasa bucală. Bolnavii de astm fac şi o altă greşeală, se sperie când medicul le prescrie cele două spray-uri, au auzit ei că e semnul intrării astmului în faza gravă. Eronat, este primul pas al începerii tratamentului, utilizarea celor două spray-uri.

 

F.C.: Tot de respiraţie scurtă, insuficientă în oxigen, se plâng şi bolnavii de bronşită cronică obstructivă. Dar mulţi dintre ei îşi aprind ţigara şi trag cu nesaţ rotocoalele de fum în plămânii bolnavi. Au ca scuză şi alibiul că fumează de 30 de ani şi, pasămite, e prea târziu să arunce pachetul de ţigări. Stă în picioare această scuză?

 

Dr. I. Strâmbu: Mai întâi că boala lor se numeşte corect BPOC, bronho-pneumopatie cronică obstructivă. Pe lângă strâmtarea drumului aerului spre plămâni prin bronhiile care au inflamaţii, dar şi un exces de mucozităţi, se instalează şi un fenomen periculos, emfizemul pulmonar. Micii săculeţi din plămâni, care fac plămânul ca un burete cu bule cu aer, ei bine, aceste alveole pulmonare măresc suprafaţa de schimb dintre sânge şi aer, sângele încărcându-se cu oxigen. În emfizemul din BPOC, aceşti săculeţi mici cu aer, aceste alveole numeroase se sparg şi în locul lor apar găuri mari, insuficiente în a oferi suprafaţă de transfer între aer şi sânge. Principalul simptom în BPOC este diminuarea capacităţii respiratorii. Proces continuu, căci BPOC este o boală cronică, evolutivă. Prima măsură în tratamentul BPOC este abandonarea fumatului. Renunţarea la fumat opreşte, frânează micşorarea în continuare a capacităţii de respiraţie. Vechea capacitate a respiraţiei nu se recâştigă, dar stricarea în continuare prin tutun nu se mai întâmplă. În BPOC, respiraţia bolnavului se va susţine, se va ajuta cu aparate de concentrare în oxigen, care se pot închiria.

 

Tuberculoza este o boală de plămâni care se vindecă, dacă terapia este urmată conştiincios. Slăbitul, tusea, lipsa de poftă de mâncare sunt semne ale TBC-ului. La diagnosticarea tuberculozei, bolnavul este internat în spital două-trei luni, TBC-ul este în etapa contagioasă. După trei săptămâni de tratament, bolnavul se simte bine, câştigă în kilograme, tusea se opreşte, îşi recapătă apetitul. Dacă de la sine putere bolnavul de TBC opreşte terapia, formată din patru medicamente, înseamnă o eroare, tuberculoza revine şi capătă adesea o formă rezistentă la medicaţia clasică. De aceea, bolnavii sunt chemaţi la unităţile de pneumologie teritoriale pentru a fi supravegheaţi de cadrele sanitare când înghit medicamentele zilnice.

 

×
Subiecte în articol: astm Dr. Irina Strâmbu