Exerciţii de respiraţie

Întărirea musculaturii respiratorii, întărirea şi antrenarea musculaturii cardiace, întărirea generală a musculaturii, îmbunătăţirea circulaţiei şi reducerea tensiunii arteriale, creşterea hemoglobinei, reducerea stresului şi scăderea ratei depresiei, dar şi a riscului pentru diabet sunt doar câteva dintre bene­ficiile re­cunoscute ale antrenamentului aerob, afirmă me­dicul Sebastian Diaconescu, specialist recuperare la Institutul Naţional de Recuperare Medicală Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti. „Putem spune că exerciţiul aerob poate reduce riscul morţii de cauza cardiovasculară; în plus, ­joggingul (tot un exerciţiu aerob) poate stimula creşterea osoasă, reducând şi riscul de osteoporoză”, afirmă medicul Sebastian Diaconescu.

Exerciţiul fizic aerob se referă la utilizarea oxigenului în metabolismul corpului sau în procesul de generare energetică. Există multe tipuri de exerciţii aerobe şi, prin definiţie, sunt realizate la niveluri moderate de intensitate pe perioade lungi. Capacitatea aerobă descrie capacitatea funcţională a sistemului cardiorespirator (inimă, plămâni, vase de sânge) şi este definită ca şi maxima cantitate de oxigen pe care corpul o poate folosi într-o perioadă speci­fică (spre exemplu, în timpul exerciţiului fizic).

Diferenţe

Exerciţiul aerob şi fitness-ul sunt opusul celui anaerob, în care exerciţiile de forţă şi alergatul pe distanţe scurte sunt cele mai bune exemple. Cele două tipuri de exerciţii variază prin durata şi intensitatea contracţiei musculare implicate, cât şi prin cantitatea de  energie generată în fibra musculară. Exerciţiul aerob are forme numeroase; în general, este realizat la un nivel moderat de intensitate, pe o perioadă relativ lungă; de exemplu, alergarea pe o distanţă lungă la o intensitate moderată este un exerciţiu aerob, în timp ce sprintul este exerciţiu anaerob; tenisul, cu o mişcare aproape continuă, este un exerciţiu aerob, în timp ce golful sau tenisul la dublu, cu scurte perioade de activitate, punctate de pauze frecvente, poate să nu fie predominant aerobic.

Durata şi frecvenţa minimă

„Ca şi critică, atunci când avem nevoi ocupaţio­nale ridicate (atleţi, poliţişti, soldaţi, pompieri), exerciţiile aerobe pot să nu aducă o îmbunătăţire fizică globală echilibrată. În special, forţa membre­lor superioare poate să fie neglijată”, spune medicul consultat de Jurnalul de sănătate.

Unele persoane pot suferi accidentări pe baza stresului repetitiv aerob, aceştia trebuind să crească intervalul dintre şedinţe. Exerciţii aerobe pot fi realizate prin urcatul scă­rilor, folosirea stepper-ului, bicicletei staţionare sau de stradă, benzii de alergare. De asemenea, schiul, patinajul, mersul, fotbalul, înotul, kick-boxing-ul, să­ritul corzii ajută şi ele la întărirea capacităţii aerobe. O condiţie oarecum obligatorie pentru a se obţine beneficiile menţionate este ca antrenamentele aerobe să se efectueze măcar de trei ori pe săptămână, în şedinţe de cel puţin 20 de minute.

Antrenamentele aerobe au fost dezvoltate după ce câţiva medici americani au constatat că unele persoane care au forţă musculară excelentă au ­performanţe slabe la alergarea pe distanţe lungi, înot sau mersul pe bicicletă.  Medicul Sebastian Diaconescu împreună cu ­profesorul Eugen Caracaş (foto), kinetoterapeut principal la In­sti­tutul Na­ţio­nal de Recuperare Medicală Fizică şi Bal­­neo­cli­matologie din Bucureşti, propun o serie de exer­­ciţii aerobe, ce pot fi executate la sala de fitness şi care au rolul de a vă îmbunătăţi ­considerabil sănătatea.