Ghidul caloriilor de Paşti

După şapte săptămîni de post ne reîntoarcem la carne, lapte, ouă… “Mîn­caţi din toate, dar cîte puţin, mai ales dacă aţi ţinut post!”

După şapte săptămîni de post ne reîntoarcem la carne, lapte, ouă… “Mîn­caţi din toate, dar cîte puţin, mai ales dacă aţi ţinut post!” Aceasta este principala re­comandare pe care ne-o face prof. dr Gheor­ghe Mencinicopschi pentru ziua de Paşti. Cumpătarea este principala regulă care trebuie respectată la masa de sărbătoare, chiar dacă friptura de miel este savuroasă, chiar dacă e greu să rezistăm cozonacului şi ouălor roşii. Specialistul nostru ne atrage atenţia, de asemenea, că alimentele de “dulce” sînt bogate în grăsimi ce se digeră mai greu. În acelaşi timp, friptura, pasca, cozonacul conţin multe calorii. Orice exces se va vedea peste cîteva zile, cînd acul cîntarului o va lua razna.
 

Adaptare

Ieşirea din post, ca şi intrarea în post de altfel, necesită un efort de adaptare din partea organismului nostru. Avem nevoie de cîteva zile în care organismul să se obişnuiască din nou cu ouăle, carnea sau lactatele. De aceea, nu trebuie să ne aruncăm dintr-o dată asupra tuturor bunătăţilor care fac deliciul mesei de Paşti. “De multe ori, o pancreatită acută se poate declanşa în urma unui prînz copios. Friptura, maionezele, cozonacul, produsele de patiserie sînt foarte săţioase, însă din cauza grăsimilor conţinute pot provoca indigestii, colici biliare. Tendinţa ca în ziua de Paşti să mîncăm mai picant şi mai gras decît de obicei poate provoca tulburări la nivelul ficatului şi al vezicii biliare”, ne atrage atenţia prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Specialistul nostru ne recomandă repartizarea alimentelor în cinci-şase mese. Dacă ne aşezăm la masă şi mîncăm şi pască, şi drob, şi stufat, şi prăjituri, sigur vom avea probleme cu digestia. Mai mult, va fi o masă cu multe calorii. În nici un caz nu avem voie să mîncăm noaptea, imediat ce ne-am întors de la slujba de Înviere.
 

Atenţie la carnea de miel!

Ca să ne bucurăm cum se cuvine de sărbătoare trebuie să respectăm unele re­guli şi în ceea ce priveşte alegerea şi pregătirea alimentelor tradiţionale la masa de Paşti. Astfel, ar fi bine să alegem carne provenită de la un miel între 10 şi 14 kilograme. Carnea mieilor mai mici de 10 kilograme este bogată în purine, substanţe toxice pentru organismul uman. “Din cauza purinelor, carnea de miel le poate provoca probleme persoanelor care suferă de gută sau calculi biliari. Dacă facem ciorbă de miel, carnea trebuie adăugată atunci cînd apa a dat în clocot. În acest fel sînt eliminate purinele. Friptura poate fi pregătită la cuptor, la grătar sau la ceaun. Dacă este preparată prin prăjire, şi nu prin înăbuşire, în friptură sînt generate substanţe periculoase ce suprasolicită pancreasul”, avertizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

Pentru a fi mai uşor de digerat, carnea de miel se pune pentru cîteva ore într-o soluţie de apă, oţet, condimente. Cea mai bună este carnea de miel slabă, care conţine 9-10 g grăsimi şi numai 160 de calorii la 100 g. Fiind greu de digerat, carnea de miel nu le este recomandată persoanelor cu probleme digestive şi copiilor mai mici de 10 ani. Dacă nu ne place car­nea de miel, putem alege o friptură din piept de curcan (110 calorii/100 g), din piept de pui (117 calorii) sau de vită (134 calorii).

În calculul caloriilor de Paşti intră, de asemenea, ouăle roşii: oul de găină furni­zează 147 de calorii/100 g, oul de raţă – 163 de calorii/100 g. Atenţie la deserturi, care conţin şi ele multe calorii: îngheţata – 260 de calorii/100 g, ciocolata – 531 de calorii/100 g.

DROBUL. Un produs specific me­se­i de Paşti este dro­bul. El se pregă­teşte preponde­rent din organe. Acestea au un de­zavantaj major: con­ţin cantităţi mai mari de purine şi sînt mai greu de digerat decît car­nea. Soluţia ca dro­bul să nu pro­voace tulburări di­gestive este adă­u­garea unei canti­tăţi mai mari de verdeaţă.
 

OUĂLE. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenţia asupra vop­selei folosite pentru ouă. Trebuie să a­le­gem o vopsea care să conţină pigmenţi alimentari. Vopsele­le textile sau ti­po­grafice pot pătrunde prin porii oului şi pot contamina albuşul sau gălbenuşul, existînd riscul declanşării unor toxiinfecţii alimentare.
 

PASCA. Co­zo­na­cul şi pasca speci­fică Sărbătorilor Pascale trebuie pregătite în casă. Nutriţioniştii ne sfătuiesc să e­vi­tăm grăsimile ve­getale hidrogenate (margarina). “Mai bine puneţi în cozonac untură de porc sau unt decît margarină. Puteţi cumpăra, de asemenea, cozonaci sau pască din comerţ. Acestea însă conţin şi unele

E-uri. Dacă vedeţi pe etichetă mai mult de trei E-uri pe care nu le cunoaşteţi, mai bine nu cumpăraţi produsul respectiv”, este de părere specialistul nostru.
 

CRUDITĂŢI. “Ca să ne bucurăm de sărbătoarea de Paşti cum se cuvine trebuie să consumăm alături de mîncărurile grele şi fructe şi legume, care ajută digestia. Înainte de masă este potrivită o salată de legume. Iar după o masă copioasă aş recomanda un kiwi, un măr, cîteva feliuţe de ananas crud. Ananasul conţine bromelaină, o enzimă care îmbună­tăţeşte digestia şi contribuie la arderea grăsi­mi­lor”, ne spune prof. dr Gheor­ghe Mencinicopschi.
 

BĂUTURILE. O băutură amară – ceai sau cafea – după masă are efect de stimulare a digestiei. Între mese putem să bem sucuri din fructe sau legume proaspete. Acestea previn indigestiile şi distrug microflora intestinală, care se acumulează atunci cînd mîncăm alimente grele. Pentru stimularea digestiei, înainte şi după masă este potrivită o băutură amăruie – campari, gin tonic, martini. Friptura de miel poate fi asociată cu un pahar cu vin roşu, dar nu mai mult.