x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet “M-am apucat la bătrâneţe să învăţ limbi străine”

“M-am apucat la bătrâneţe să învăţ limbi străine”

de Florin Condurateanu    |    26 Feb 2018   •   20:50
“M-am apucat la bătrâneţe să învăţ limbi străine”

Lupta cu vicisitudinile bătrâneţii înseamnă în primul rând gimnastica creierului, antrenarea minţii. Să laşi creierul să intre în moleşeală este pericol de gradul zero de întâlnirea cu sclerozarea, cu ramolirea, cum se spune în popor.

 

Un bătrânel vioi în mişcări ca o veveriţă mă strânge de mână şi cu faţa însorită de bucurie îmi spune, “am început să înţeleg vorbele din filmele americane, nu mai citesc tot timpul subtitrarea, m-am apucat să învăţ limba engleză şi uite mă descurc. Am prins cheful de a frunzări dicţionarele, mi-ar plăcea să mă pricep niţel şi la limba turcă, sunt multe seriale turceşti, dar treaba e a naibii de grea, am deprins doar câteva cuvinte”! Nenea Petrişor a atins pragul celor 70 de ani, dar nici nu vrea să audă că la el se potriveşte zicerea “bătrâneţe, haine grele”! Nu leneveşte în casă, îşi găseşte treabă din orice, iese des în faţa blocului să întâlnească  câte un vecin cu care să schimbe vorbe. S-a aşternut la învăţarea limbilor străine, unii râd de el, “învaţă prospectul de la alifiile de uns genunchi împotriva reumatismului”, dar el aşa a simţit, să aibă mereu o preocupare, care să-i fie dragă, să ştie tot ce mişcă şi să comenteze toate cele cu oamenii din preajmă. Când îi spun că medicii recomandă ca arme de luptă cu bătrâneţea şi învăţarea unor limbi necunoscute, se miră, el lucrează cu dicţionarele, chiar şi turceşti că aşa l-a momit curiozitatea, “la mine curiozitatea nu doarme”! Se zice că mereu, chiar din anii tinereţii trebuie să te ocupi de preîntâmpinarea bolilor, să frânezi instalarea uzurii, pe cât poţi, să conservi confortul adus de sănătate. Medicii ne sfătuiesc să protejăm starea vaselor noastre, să ţinem în stare de dinamism muşchii şi articulaţiile, să mâncăm mai puţină ciocolată şi grăsime, să nu ne împrietenim cu ţigara. Dar pe locurile de frunte în  antrenamentul organismului nostru trebuie să se afle grija de a nu lăsa să lenevească neuronii. Pentru a te lua de guler curajos cu bătrâneţea trebuie să antrenezi mintea. Să nu laşi creierul să intre în moleşeală, este pericol de gradul zero de întâlnirea cu Alzheimerul, cu sclerozarea, cu ramolirea, cum spune poporul. Ieşirea la pensie, când dispare programul cu sarcinile şi activitatea la serviciu  este o capcană periculoasă şi trebuie să nu te simţi ca o jucărie veche, demodată, urcată în pod alături de alte lucruri netrebuincioase. Pensionarul e musai să fie în miezul întâmplărilor vieţii, să activeze în comitetul de bloc, să se întâlnească periodic cu vechii colegi şi să depene amintiri, să comenteze cu vecinii şi cu familia filmele de la tv, meciurile, cărţile citite de curând. Bunicii trebuie să fie alături de nepoţi la pregătirea temelor pentru a doua zi, să nu renunţe la hobby-urile lor. Gimnastica minţii, antrenarea memoriei, a atenţiei, a puterii de sinteză sunt căile de a-ţi trăi frumos şi demn bătrâneţea.

 

Marea academiciană româncă, savantul mondial care a inventat medicina bătrâneţii, profesoara Ana Aslan sintetiza superb: “Să dăm ani vieţii, să dăm viaţă anilor”! 

×