PE, cu ochii pe alimente

Parlametul European devine din ce în ce mai conştient de pericolele la care sînt expuşi consumatorii atunci cînd vine vorba de produsele alimentare. De aceea, a iniţiat un nou proiect de lege prin care o serie de aditivi vor fi interzişi sau care vor fi înscrişi separat pe etichetă.

Parlametul European devine din ce în ce mai conştient de pericolele la care sînt expuşi consumatorii atunci cînd vine vorba de produsele alimentare. De aceea, a iniţiat un nou proiect de lege prin care o serie de aditivi vor fi interzişi sau care vor fi înscrişi separat pe etichetă.

Coloranţii chimici azoici de sinteză sînt primii care vor fi reevaluaţi, în vederea interzicerii lor. Primul pas a fost făcut în 2007, cînd E 128, roşu 2G, a fost eliminat de pe lista aditivilor alimentari permişi. Din aceeaşi categorie cu acesta şi cu aceleaşi efecte adverse fac parte şi E 102, E 104, E 110, E 122, E 123, E 124, E 127, E 129, E 151, E 154, E 155, E 180. Un grup de cercetători de la Universitatea din Southampton a arătat anul trecut după nenumărate studii că aceste E-uri afectează grav copiii, în mod special la nivel neuro-psihologic. Cu toate acestea, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară a decis să nu îi interzică, deşi în 2006 a considerat că un colorant din aceeaşi categorie nu este bun pentru consum. Sînt însă ţări europene pentru care sănătatea consumatorilor este foarte importantă şi care au interzis aceşti aditivi, fără să mai aştepte decizia la nivel european.

ETICHETE. Paralmentul European doreşte acum modificarea legislaţiei pentru a ajuta consumatorii să cumpere alimente sănătoase. Experţii instituţiei au considerat că doar şase dintre aceşti aditivi sînt periculoşi: E 102 — tartrazina, E 104 — galben de chinolină, E 110 — sunset yellow, E 122 — azorubina, E 124 — roşu Ponceau şi E 129 — roşu Allura. De aceea, de acum producătorii de alimente vor fi nevoiţi să scrie pe etichetă în dreptul acestor aditivi alimentari tipul de alergii pe care le provoacă, dar şi faptul că duce la apariţia sindromului de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare (ADHD). În felul acesta, părinţii vor ştii ce aleg pentru copiii lor. Legea va fi mai aspră şi pentru producătorii de alimente destinate sugarilor şi copiilor mici. E-urile vor trebui să dispară pentru totdeauna din acestea. Nu mai rămîne decît ca părinţii să le dea celor mici mîncare şi băuturi adecvate vîrstei lor.

Producătorii vor avea 18 luni la dispoziţie după publicarea acestei legi, pentru a lua o decizie. Ori schimbă compoziţia alimentelor şi exclud aceşti coloranţi, ori schimbă etichetele. Cea mai costisitoare variantă pentru producători, dar cea mai bună pentru consumatori este înlocuirea coloranţilor chimici cu unii naturali.

De asemenea, Parlamentul European a hotărît ca oricare dintre aditivii alimentari aprobaţi pot fi utilizaţi numai dacă este neapărat necesar în procesul de producţie. Şi statutul aromelor va fi schimbat. Menţiunea "aroma naturală" nu va putea apărea pe etichetă decît dacă ingredientul utilizat este 95% natural. În felul acesta consumatorii îşi vor putea da seama foarte uşor dacă produsul cumpărat este sau nu unul de calitate.

REEVALUARE. Scopul Parlamentului European este reevaluarea tuturor aditivilor, aromelor şi enzimelor care sînt folosite la ora actuală în industria alimentară. În momentul de faţă procesatorii de alimente din Europa utilizează 300 de aditivi şi 2.600 de arome şi enzime. Procesul a început în 2006, o dată cu iniţerea programului REACH (Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Interzicerea Substanţelor Chimice). Iniţiativa era necesară, deoarece sînt aditivi alimentari care nu au mai fost reevaluaţi din anii ’60, dar în cazul cărora numeroşi oameni de ştiinţă au tras semnale de alarmă, deoarece puteau pune sănătatea consumatorilor în pericol.

Noile hotărîri se vor aplica pe tot teritoriul Uniunii Europene, iar pentru ca totul să meargă mai uşor s-a adoptat "procedura comună de autorizare". În felul acesta, circulaţia mărfurilor în interiorul UE se va face mult mai simplu, dar şi mai în siguranţă. Autorizaţiile vor fi date pe baza informaţiilor ştiinţifice venite de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA).

Aditivii care sînt incriminaţi

E 102, tartrazina, este un colorant galben foarte utilizat în industria alimentară în aproape toate tipurile de produse. Dacă se depăşeşte doza zilnică admisă de 7,5 mg/kg corp se poate ajunge la alergii, astm, rinită, urticarie. De asemenea, creşte incidenţa apariţiei unor tumori tiroidiene, alterează percepţia, producînd stări de confuzie, inhibă metabolismul zincului şi interferează cu enzimele digestive. Galbenul de chinolină, E104, intensifică crizele de astm şi provoacă dermatite. La fel de periculos este şi E110, galben-portocaliu sau sunset yellow, care provoacă alergii, congestie nazală, astm, bronhoconstricţie, spasme vasculare, dureri gastrice, blocarea enzimelor digestive. Carmoizina sau azorubina, E122, este un colorant roşu cancerigen, la fel ca şi E124, roşu Ponceau. E129, roşu Allura, poate provoca alergii şi are potenţial cancerigen. Toţi aceşti aditivi alimentari pot provoca sindromul ADHD. Nu vă feriţi doar de alimentele roşii sau galbene în încercarea de a scăpa de ei! Coloranţii sînt folosiţi în diverse combinaţii, pentru obţinerea unor nuanţe cît mai plăcute ochiului.